Se cuvine a vă spune
De la început, anume,
Că orice asemănare
Cu realitatea, n-are
Decât marea întâmplare!
(ei, ba are! Mare-asemănare mare!)
Când Adam era în rai –
Nici vorbă de vreun serai –
Cum zburda aşa cu Eva,
Copac au descoperit,
Ce-atârna de fruct oprit!
Toata lumea acum ştie,
Niscaiva psihologie!
NLP ori chiar hipnoză,
Poate şi metempsihoză:
Cum ceva de ţi-e oprit,
Dai iama în el, orbit!
Adamul nostru băiat,
E constructor remarcat!
Bătând ţara-n lung şi-n lat,
La Brăila a descălecat,
În urma unui răspuns
De la cine credeţi oare?
Visdenoapte posesoare!
Cu chemări promiţătoare
Că îi dă ea, ce el n-are
la Eva lui – lucrătoare.
Visdenoapte calificată
În asistenţă nefropată,
Ştia cum să acceseze,
s-ambaleze, s-amendeze,
Punctul G a îl distinge,
Pe Adam a îl atinge.
Vă daţi seama ce-a ieşit,
Ce Adam a construit,
S-a cursat făcând-o lată –
Visdenoapte compilată –
Nouă luni adulmecată
În nefrologie aplicată.
Acum ştiţi şi ce-a urmat,
La Eva s-a dedublat,
A pus-o de-o înscenare –
Visdenoapte-i vrăjitoareeee! –
Părând trist, neregulat,
Casa el şi-a demolat.
Copiii şi i-a lasat – asistenta l-a-ncălţat!
Şi s-a pus încrezătoare
Vrea să fieDoamnă Constructoare!
Pe constructor l-a convins,
Şi pe Eva a surprins:
Cum de ea e însetat,
Noaptea şi pe înserat!
Iar ziua-n amiaza mare,
Vrea contract de Constructoare!
Eva este derutată,
Militează înfocată,
A.C.T.A să se promulgheze
Internet să cenzureze!
Noi îi zicem dând din cap,
A.C.T.A dacă s-a votat,
Jocul nu li s-a-ncheiat!
Visdenoapte nici nu ştie,
Cum constructorul băiat,
Având vis de noapte-n cap,
Tare rău implementat,
Şi setat pe fruct oprit,
Persiflând nestingherit,
Nici de lanţuri nu-i oprit!
E ciudat cum omul are tendinta de a se axa pe imposibilitatile sale (fructul oprit), in loc sa-si exploreze posibilitatile. E mreaja Satanei aruncata in marea lumii noastre, in care pune momeli frumos colorate. Si cand sa gustam din ele, vorba lui Marin Sorescu, observam subit ca ni s-a terminat apa. Are aceeasi tactica veche de mii de ani, incercand sa ne faca sa credem ca fructul oprit ar putea, de fapt, sa fie cheia fericirii noastre, de care Dumnezeu ne priveaza.
Intortocheate sunt caile Domnului! Sunt, nimic de zis, dar secolul XXI este secolul desfranarii si mandriei diabolice, iar oamenii isi intortocheaza singuri caile. Deie Domnul sa ajunga totusi, cu totii, pe calea cea dreapta, avand un Dumnezeu deasupra, adica respectand legile elementare (macar).
Eu zic acum, Slava lui Dumnezeu pentru toate cate le primim! Le meritam, si ne smerim!
Fratele Alin cred ca greseste in afirmatiile sale. Fructul oprit nu este o imposibilitate pentru noi, ci o posibilitate foarte atragatoare. Sa nu dam vina pe cel rau pentru toate cele, deoarece toate se petrec cu voia Domnului, El ne incearca , el vrea sa ajungem mai buni, chiar gresind mereu si mereu. Si poate, invatand ceva, mereu si mereu. Daca nu ar fi raul, nu am sti ce este binele. Am cam ramane pe loc.
Si cred ca fructul oprit, atunci , in rai, putea fi cheia fericirii noastre, dar momentul nu a fost cel necesar sa descoperim singuri asta. Probabil ca vom mai avea sanse sa aflam.
Intelept graita vulpea sincera…
Ma refeream la imposibilitate in sensul de constrangere, prohibitie: ” sa nu mananci din pomul acela!” Aveau R posibilitati, R pomi in gradina, un cadru protejat, o multime de moduri in care sa-si satisfaca dorintele, nevoile, si totusi… pe acela l-au ales. La fel e si astazi: oamenii incearca sa isi satisfaca dorintele in afara acelui cadru protejat instituit de Dumnezeu. Taman acolo cred ei ca-i fericirea (la amanta de exemplu). Nu dau vina pe Diavol, ci pe nesabuinta noastra pentru ca suntem dispusi in naivitate sa ii credem minciunile.
Domnul fiind atotputernic, stia ce se va intampla si ce vor face copii lui (Adam si Eva). Le-a dat totusi sansa alegerii (liberul arbitru, cum se spune in zilele noastre) si amaraciunea esecului doar pentru a-i propulsa inainte. Pentru a ne impinge pe noi toti cu un pas inainte pe calea cunoasterii, pe calea desavarsirii, a apropierii de El. Frate Alin, chiar crezi ca Domnul nu stie ce va face unul sau altul din fii Lui ? Noi trebuie sa vedem greseala, nu El. Noi trbuie sa ne corectam, nu sa ne corecteze El. Asta daca vrem sa ne apropiem vreodata de el. Suntem facuti dupa chipul si asemanarea Lui. Odata si odata vom avea sansa sa fim aproape ca El. Mai este pana atunci.
Cu siguranta El stia, in prestiinta Sa.
Dar eu inclin sa cred ca alegerea omului de a nu asculta de Dumnezeu nu a fost un pas inainte. Desi Dumnezeu s-a luptat sa transforme raul acesta in bine si sa-l rascumpere pe omul cazut. Pentru pacatele fiilor Sai, Dumnezeu a platit un pret imens: s-a dat pe Sine Insusi! Deci pacatul trebuie sa fi fost o mare problema din moment ce Hristos si-a dat viata pe cruce pentru a ne ierta. De aceea nu cred ca neascultarea e un pas inainte- spre Dumnezeu, ci inapoi- spre departarea de El.
Neascultarea este un pas pe loc, dar pentru 99.99% dintre oameni este singurul pas care ne intoarce la Dumnezeu. Cand Dumnezeu isi intoarce fata spre noi, atunci, abia atunci ni se intampla necazurile. Cum ai devenit neascultator, cum te-a privit, si cand te-a privit, mai intai te iarta, El o face primul, si instantaneu te-a si lovit. E adevarat proverbul “Cine iubeste bine, pedepseste bine”. Singura problema pe care o intampina omul dupa neascultare si patimirea necazurilor primite, este sa se ridice si sa priveasca spre Dumnezeu, si sa il ierte, sa-i multumeasca pentru bataie. Dar acest lucru se intampla foarte greu, si destul de tarziu. Unora le poate lua toata viata, sa ajunga sa spuna atunci cand primeste necazuri “Slava Tie Dumnezeule pentru toate cate mi le dai, fiindca stiu ca de asta am nevoie, am incredere in Tine, fiindca Tu ma stii cel mai bine” Doctoriile sunt amare, de ce nu ar fi si cele pentru suflet la fel? sunt mai amare decat orice doctorie, pentru ca chiar te omoara. Dar daca nu te-ar omori, sufletul nu ar creste, ar fi el omorat de fiecare dintre noi. Inconstienta se trateaza numai cu suferinta, numai cu necazuri, fiecare de o anumita factura si de o bine determinata intensitate, conform scopului propus. Iar Dumnezeu isi atinge mereu scopurile…
Prietene Alin, vehementa in afirmatii privind cele sfinte, este proprie numai habotnicilor si sectantilor, carora li se pare ca doar ei citesc Biblia si ei stiu adevarul adevarat , urmand calea cea dreapta iar restul ratacesc in bezna nestiintei si a necredintei. Dar oricum nu ai inteles nimic. Sa fiu mai explicit. Adam si Eva, primii oameni, erau cei mai nevinovati si mai prostuti oameni. Nu stiau ei nici de pasi inainte, nici de pasi inapoi, de ascultare sau de neascultare. Erau puri ca niste copii. Hai sa nu mai fim fatarnici. Cum poate sa “cada” un copil? Greseala originara le-a fost harazita primilor oameni de Creatorul lor, cel care-i cunostea asa de bine, incat stia si ce vor face si ce vor zice copiii Lui. Nu i-a oprit pe copiii Sai sa greseasca, tocmai pentru ca le pregatise altceva pentru a merge pe calea desavarsirii. Si acest altceva este viata sociala langa semenii lor buni si rai, este traiul de zi cu zi, existenta dusa cu chin si truda de cele mai multe ori. Le-a mai dat si vise si sperante si mai ales iubire. Si i-a lasat sa castige cunostinte, sa creasca , sa izbandeasca uneori, alteori sa greseasca. Si toate astea, oricat ti s-ar parea de ciudat, doar pentru a-i forma si desavarsi pe calea cunoasterii, pe fiii Lui. Si pentru ca erau salbatici si rai si plini de greseli, la un moment dat li s-a dat oamenilor o religie bazata pe iubire si iertare. Si li s-a mai dat un invatator care era fiul Domnului. Si pentru ca oamenii sa nu uite niciodata acest lucru si pentru a crede vesnic in El si in religia Lui, fiul Domnului s-a jertfit pentru ei. Si si-a dat viata nu pentru pacatul originar ci pentru toate pacatele oamenilor, trecute si viitoare. Dar desigur poti sa crezi orice, de obicei ce te-au invatat altii. De obicei e greu sa gandesti cu propria minte. Este mai usor sa iei niste citate de prin Biblie sau vorbele unor predicatori(preoti) si sa spui ca asa gandesti si tu. Mult succes, prietene.
Nu am pretentia ca sunt singurul care stie despre cele sfinte. Ai inteles gresit. Doar imi spuneam parerea din cele ce le-am citit in Biblie. Iar dupa cele spuse de tine mai sus, cred ca ar fi inutil sa iti raspund. Un eventual raspuns mai rau ar intarata spiritele, asa ca ar fi bine sa o lasam asa.
Succes si tie!
Nu este inutil sa-mi raspunzi. Doar sa ai ce. Si incearca fara citate din Biblie. Fara gandire si suflet, ele sunt vorbe goale. Un eventual raspuns nu ma intarata pe mine. De ce ar face-o ? Pe tine care parte te-a suparat ? Cea cu sectantii sau cea cu ganditul cu propria minte ? Nu ai experienta si ai aratat-o . Ai dat bir cu fugitii imediat ce ai dat de greu. Pacat, poate mai invatai ceva nou. Macar sa te stapanesti. Si treaba cu succesul nu era o batjocura. Succes in ganditul cu propria minte, caci doar asta te propulseaza inainte si te apropie de El. Si uneori asta conteaza mai mult decat sa dai grabit un “like” la o postare si sa te intorci la treburile tale.
Mon amie, las-o asa! imi dau seama ca asa ii vorbesc si eu uneori lui Daniel Iancu si probabil ca de aceea l-am facut sa para mai rautacios decat e, de fapt.
Stii, niciodata nu am suportat pe cei ce incearca sa dea lectii la altii, pe care ii considera mai slabi si mai usor de manevrat. Sa incerci sa inveti pe altul sa gandeasca cu propria minte, asta este important si nu sa ii bagi prostii in cap, pentru ca sunt scoase de nu stiu unde si zise de nu stiu cine. Nu suport fanaticii de nici un fel. Trebuie sa lasi oamenii sa aiba parerile lor, credintele lor. S-ar putea ca noi sa gresim si altii sa mearga pe un drum mai drept. Nu poti sa stii niciodata. Doar sa zvarli lozinci si citate, nu foloseste nimanui.
Da mon amie, ai dreptate. Nu merita sa inveti pe cei ce nu vor. O sa ma opresc aici si nu o sa-l mai bag in seama pe individ. Chiar mi-a dovedit ca nu merita efortul.
Sorine, m-ai atins si pe mine. Iti multumesc totusi, fiindca si eu arunc cu citate, dar uneori, citatele acelea asupra carora ne oprim, atingandu-ne corzile inimii, sunt traite chiar de noi insine. Cuvintele sunt acceptate cu mintea ca fiind frumoase, dar adevarul numai experienta ni-l releva. Nu toti oamenii suntem atat de elevati ca sa putem emite noi insine pareri atat de concentrate ca ale spiritelor luminate ale acestei lumi. Nu putem, pur si simplu, chiar daca traim si noi, in noi insine asemenea lor. Ei au putere de a sintetiza o anumita traire in doar cateva cuvinte. Oamenii simpli, ca mine, de ex. nu pot asa ceva.
Nu incercam sa iti dau lectii. Nici nu m-as pricepe. Si nici nu vreau sa te conving de absolut nimic. Desigur, fiecare este liber sa creada ce vrea, cand vrea si cum vrea. Nu-i bai! Fiecare vom raspunde. Cat despre faptul ca nu putem stii niciodata care este drumul drept si daca ne inselam singuri sau nu, eu cred ca exista o posibilitate sa ne dam seama daca suntem sau nu pe drumul bun; avem o harta precisa, un adevar absolut si imuabil, si anume Biblia. In masura in care credem in ea si o luam in serios ea ne va arata drumul bun.
Era, de fapt, “nu putem sti”. Scuzati!
N-ai pentru ce sa-mi multumesti, nu era pentru tine. Daca o faci pentru proprie placere, poti zvarli la citate cate vrei. Si oricum, oamenii se uita in graba la 2-3 randuri, citesc finalul si dau un “like”, fara sa inteleaga intotdeauna despre ce este vorba. Asta-i cu citatele, crede-ma. Si nu mai crede pe altii asa de sus si pe tine asa de jos. Sa fim modesti, sa ne vedem lungul nasului dar sa nu ne desconsideram. Oamenii sunt diferiti si gandesc diferit iar de exprimat, ce sa zic, iti trebuie si un pic de experienta, de dibacie. Asta o capeti probabil numai scriind si inca mult. Si o sa devii elevata si o sa emiti pareri concentrate, daca asta este tot ce-ti doresti in viata.
Mai voiam sa iti spun ceva. Ai folosit expresia : las-o asa , la fel ca individul ala care o tine cu “pocaiti-va cat mai aveti timp”. Ai inceput sa iei lucruri folositoare de la el, tine-o tot asa. Am citit si eu un pic pe blogul sau. Nu m-am inselat in privinta lui. Ai grija. Extremistii sunt cei mai periculosi si asta mai ales pentru cei aflati in suferinta.
Lucian, crezi ca nu as putea sa ripostez in vreun fel sau nu as avea argumente sa iti intorc raspunsul? Dar nu de asta intru pe acest blog. Cat despre ceea ce crezi tu cu privire la persoana mea si la cele scrise pe blog, sunt lucruri pe care nu le poti intelege si nu pentru ca nu ai avea capacitatea sa le pricepi, dimpotriva dupa toate cate spui pari un tip foarte istet, ci pentru ca iti este greu sa te apleci putin spre cele simple si sa lasi pre-judecatile. Incearca sa fii onest in cautarea adevarului. Eu iti pot spune experienta mea in cateva cuvinte: Dumnezeu mi-a schimbat viata! Mie, personal, nu altora! Asta nu-i citat, ci e realitate. Stiu cine am fost inainte sa ma intorc la El si vad cum sunt acum. Vad diferenta. Fara El nu stiu unde as fi fost astazi- fie drogat, fie cu femeile usoare pierdut. Nu am cuvinte sa-i multumesc din ce m-a scapat. Si da…sunt extremist. Toti suntem, dar unii nu ne dam seama. Nu exista decat doua tabere- fie cu Dumnezeu, fie cu Satana. Nu exista cale de mijloc, moderatie, echilibru pe sarma intre cele doua. Esti fie cu inima pentru Dumnezeu, un exuberant, un fanatic, fie, poate fara sa stii, cu inima pentru celalalt, pierdut in propriile pacate. Viata asta e timpul in care alegem de parte vrem sa fim pentru eternitate.
Minunea ce s-a petrecut in viata mea (nu pentru ca as fi fost eu un grozav, ci pentru ca El m-a iubit- asa cum te iubeste si pe tine) e prea mare ca sa pot fi un apatic, un linistit, sa imi inchid gura. Acum imi intelegi extremismul? Cand am gasit Adevarul, cand Adevarul m-a gasit pe mine, cum as putea sa fiu altfel?
E tot ce am avut de spus. Nu am nimic de rau cu tine. Iti doresc, cu sinceritate, numai bine!
Q.e.d., mon amie. L-ai auzit pe individ ? Un fanatic care nu vede cale de mijloc, moderatie si echilibru. De-a dreptul subversiv, tipul. Este singurul care a descoperit adevarul, calea cea dreapta (probabil vreo secta, ceva). El este in tabara cea buna, noi astialaltii insa vom raspunde pentru ceea ce credem. Da, si noi astia avem ceva prejudecati in ceea ce-i priveste pe cei ca el , inca le mai zicem pocaiti, vra sa zica ii desconsideram si ii judecam gresit. Imi place sinceritatea lui si emfaza lui un pic deliranta. Se cunoaste ca este inca tanar si necopt, un “batran” nu s-ar fi pacalit sa se dea singur pe mana necredinciosilor. Stai sanatos in secta ta baiete, noi astia am auzit de Dumnezeu inca inainte ca parintii tai sa se cunoasca in sens biblic. N-avea tu grija de sufletul nostru, Dumnezeu cel iertator nu este decat Unul si noi ne incredem in El si in mila Lui. In ceea ce priveste harta ta cea precisa si imuabila, ea nu este decat o culegere de texte si scrieri ale unor oameni din vechime. Selectia acestor scrieri a fost facuta de alti oameni, care au lasat pe de langa, scrieri ce nu le conveneau (acele apocrife, de care probabil ai auzit). Ei bine, toate acele scrieri au la origine fapte, a caror martori au fost oameni din vechime. Iar acei oameni aveau gradul lor de inteligenta, de perceptie si de intelegere a lucrurilor ce se intamplau, grad ce varia de la om la om. Cele mai multe lucruri nu erau scrise pe loc, ci au fost scrise dupa zeci si sute de ani de la intamplarea lor (poate chiar si mai mult), tot de niste oameni care aveau gradul lor de intelegere si dibacie in ale scrisului. Scrierile au fost recopiate iar si iar si traduse iar si iar de alti oameni. Multe lucruri au fost uitate pe parcurs, altele au fost adaugate, pana cand ne-a ajuns noua in mana acea culegere arbitrara de texte scrise de niste bieti oameni dupa amintirile altor bieti oameni. Si sa stii ca la origine nu s-a vrut niciodata o harta imuabila dupa care sa ne conducem viata ci o amintire a unor vremi trecute, in care Dumnezeu vorbea cu oamenii si isi trimitea ingerii si pe Fiul Sau, sa ii invete pe oameni. Nu incerca sa-i dai niscaiva valente divine acestei carti faurite de niste simplii oameni. Divin este doar Dumnezeu. Cartea ne invata multe lucruri dar este doar o linie directoare. Avem morala, avem legi, intr-o societate laica. Nu vrem fanatici religiosi care sa ne conduca cu cartea in mana. Vremea Inchizitiei a trecut si nu mai vrem sa se intoarca, indiferent de religia calauzitoare.
Ai mare dreptate mon amie, ai mare dreptate. Sa ne rugam asadar, cu rugaciunea Sfantului zilelor noastre Arsenie Boca, ziditoare de suflete, care suna cam asa:
Doamne Iisuse Hristoase, ajută-mi ca astăzi toată ziua să am grijă să mă lepăd de mine însumi, că cine ştie din ce nimicuri mare vrajbă am să fac, şi astfel, ţinând la mine, Te pierd pe Tine.
Doamne Iisuse Hristoase ajută-mi ca rugaciunea Prea Sfânt Numelui Tău să-mi lucreze în minte mai repede decât fulgerul pe cer, ca nici umbra gândurilor rele să nu mă întunece, că iată mint în tot ceasul.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că umblăm împiedicându-ne prin întunerec. Patimile au pus tină pe ochiul minţii, uitarea s-a întărit în noi ca un zid, împietrind inimile noastre şi toate împreună au făcut temniţa în care Te ţinem bolnav, flămând şi fără haină, şi aşa risipim în deşertăciuni zilele noastre, umiliţi şi dosădiţi până la pământ.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Pune foc temniţei în care Te ţinem, aprinde dragostea Ta în inimile noastre, arde spinii patimilor şi fă lumină sufletelor noastre.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi. Vino şi Te sălăşluieşte întru noi, împreună cu Tatăl şi cu Duhul, că Duhul Tău cel Sfânt Se roagă pentru noi cu suspine negrăite, când graiul şi mintea noastră rămân pe jos neputincioase.
Doamne, Cela ce vii în taină între oameni, ai milă de noi, că nu ne dăm seama ce nedesăvârşiţi suntem, cât eşti de aproape de sufletele noastre şi cât Te depărtăm prin micimile noastre, ci luminează lumina Ta peste noi ca să vedem lumea prin ochii Tăi, să trăim în veac prin viaţa Ta, lumina şi bucuria noastră, slavă Ţie.
Amin.
Domnule Lucian, se pare ca nu puteti purta o discutie in contradictoriu fara sa faceti atacuri la persoana si sa aduceti jigniri. Nu va face cinste pentru nivelul dvs. Cat despre afirmatiile prin care desfintati Biblia graiesc atat de bine despre crezurile dvs, incat consider incheiata orice fel de discutie, intrucat nu sunteti dispus la cautarea onesta a adevarului.
App: nu trebuie sa va suparati in niciun fel ca eu am pareri diferite, fie ele si radicale.
Multumesc, mon amie. Te-ai rugat pentru mine. Da, din niste nimicuri, mare vrajba am facut. Dumnezeu sa ne ierte pentru ca gandim altfel decat alti semeni ai nostri.
Nu pentru ca gandim altfel mon amie, ci pentru ca nu vedem ca suntem la fel in adancul sufletelor noastre. Esti un om minunat, te rog, nu te intrista din cauza mea, din cauza vorbelor, a cuvintelor. Ce e in inimile noastre, ale oamenilor, e mai important decat orice altceva! Te rog!
Ei, prostii. Mai ma distram si eu un pic.